Despre dl. Penesel as putea vorbi o zi intreaga si tot nu as cuprinde pe de-a intregul personalitatea sa fascinanta. M-am gandit, insa, cum as putea sa exprim acest tumult in cateva cuvinte si cred ca cele mai potrivite ar fi: „Domnul Penesel a iubit oamenii si oamenii l-au iubit pe dansul”.

In primul rand si-a iubit familia careia i s-a daruit neconditionat, primind in schimb iubire, respect, recunostinta.

Apoi si-a iubit elevii de la Liceul de Informatica care i-au raspuns primindu-l in trupa lor si acordandu-i increderea lor.

Apoi i-a iubit pe colaboratorii sai de la ITC-ELINF cu care a construit unul dintre cele mai performante centre de reconversie profesionala din tara si acestia i-au raspuns cu daruire si prietenie.

I-a iubit si pe toti cei care, ani de-a randul, au invatat sa stapaneasca calculatorul si acestia i-au intors recunostinta si respect.

A dezvoltat oameni, i-a ocrotit, i-a ajutat si le-a oferit un model de constiinta si profesionalism, un model de viata, pana la urma.

A atins vietile a mii de oameni si si-a facut un tel in viata din a respecta dictonul biblic „iubeste-ti aproapele”.

A fost sufletul si mintea familiei sale, si-a ajutat parintii si socrii, si-a venerat sotia si fiul si a facut totul pentru ei.

Cand rechem in memorie imaginea domnului Penesel vad omul politicos si elegant care saruta mana doamnelor, vad prietenul cu care poti sa razi si sa povestesti ore in sir, vad impatimitul de computere, vad un Don Quijote care a castigat, incet, cu rabdare, fiecare batalie cu morile de vant.

Andrei Plesu spune ca atunci cand un om bun pleaca dintre noi ingerii canta. Sunt convins ca pentru dl. Penesel ingerii canta din muzica de Mozart.

Odihniti-va in pace, domnule PENESEL si vegheati asupra noastra, a tuturor.